Rugămu-ne-ndurărilor
Luceafărului mărilor!
Din valul ce ne bântuie,
înalţă-ne, ne mântuie!
Ce ne-am face noi românii fără Eminescu?!
Patriotismul poetului nostru naţional transcede întru naţionalism şi e notoriu. Mai puţin cunoscută e latura creştină a creaţiei sale. Un exemplu tipic: poezia „Învierea” denotă un lirism pur ortodox, crezul poporului pe care Eminescu atât l-a iubit şi care, o dată în plus, a răspuns cu indiferenţă la chemarea unui geniu naţional…
Nu una, ci două rugăciuni a scris Eminescu. Una din ele l-a inspirat pe cel care a fost Teodor Teodorescu din Iaşi, compozitor şi pedagog muzical. Elev al lui Gavriil Musicescu, care l-a descoperit şi promovat, ajutându-l să studieze la Paris, Teodorescu a compus o mişcătoare melodie „Crăiesei peste îngeri”, Fecioara Maria. Compozitorul nu a păstrat structura originală a poeziei, ci a schimbat unele versuri între ele.
Aici, avem de-a face cu o armonizare rară, deosebit de reuşită, a prof. T. Sechei din Dej. O adevărată cântare de dragoste, manifestată şi prin ritmul inimii, de vals, originalul lui Teodorescu fiind scris în timpul de trei pătrimi.
Partitura, cor mixt (pdf): Rugăciune (variantă)
Voci (mp3): sopran, alto, tenor, bas, cor mixt
Sursă Lilypond (ly): Rugăciune
